Plictiseala

Exploratorul nostru, cum care, doar l-ati cunoscut, H-008, a fost astazi in premiera intr-o misiune. A fost elev de serviciu pe scoala, de la 8 la 12. A fost o misiune primita fara instructiuni. A aflat totusi ca va trebui sa ocupe un scaun situat langa usa ce da in anticamera cancelariei. Mai departe, e intuitiv.

Ma rog, de data asta H-008 nu si-a mai pastrat din arsenalul obisnuit (arc, briceag, pusca, sapca) decat sapca (la care oricum a trebuit sa renunte date fiind circumstantele). Si, pornit a fost.

Iata impresiile si observatiile din misiune:

Misiunea a fost, desi in mare parte plictisitoare, presarata de mici evenimente haioase la prima vedere, dar in nici un caz haioase la a doua. Iata-le:

1) Stand pe scaunul meu de elev de serviciu si rasfoind o enciclopedie, deodata aud si vad tipetele si plansetele unei fetite cam de varsta mea. Ea iesea alaturi de mama ei (profesoara la noi in scoala cred) din cancelarie in palmele nemiloase si sub tirul de injurii si apostrofari ale insotitoarei ei. “Ce-ai mai fetito, ma faci de ras in cancelarie, nu stii sa saluti?”
In pas spre usa mea, mama s-a mai calmat, fetita-inca nu prea. Ajungand in dreptul meu, o salut. Se uita la mine dusmanos , tace si pleaca mai departe.

2) Sunt in toiul statului. Ma intrerupe o doamna profesoara care apare brusc de nicaieri, grabita. “Baiete, du-te si cheam-o pe doamna F!”, pe un ton rastit. “Dar unde este doamna F?” intreb eu timid si putin speriat. Se uita la mine, parca neintelegand ce am zis, isi face mila si striga: “In cancelarie, unde???”

3) Am primit o vizita in misiunea mea. Un coleg s-a gandit la mine si mi-a tinut companie intr-o pauza. Mi-a spus ce i-a comandat lui Mos Craciun: un ATV adevarat, o pusca cu alice de impuscat pisici adevarate, un porcusor de Guineea (in caz ca nu gaseste pisici-a completat mama) si un play station 3.

Da’ ce-i rau in asta?

Dupa doua zile de stat acasa ca urmare a unei viroze intestinale, ieri, la scoala, Horia sta cuminte in banca asa cum i-am recomandat ca sa nu se epuizeze fizic. Vine o fetita la el si incepe sa-l ciupeasca destul de tare de brate. Horia o roaga sa inceteze pentru ca nu se simte prea bine, ea reactioneaza intocmai. Acasa Horia mi se plange de micul incident, iar eu il asigur ca a fost vorba doar de o dovada de simpatie din partea fetitei pentru el.

Astazi, la scoala, mica faza se repeta. Horia o intreaba de ce il ciupeste, iar ea ii raspunde: “pentru ca esti un prost!”

Ce sa spun? Dovada de simpatie tot ar putea sa fie, insa forma acestei dovezi este destul de neplacuta. Din pacate, cuvinte de acest gen se rostesc zi de zi la scoala de catre copii, dar, uneori, chiar si de catre profesori. Este o alta expresie a agresivitatii vietii noastre actuale. Violenta verbala este cel putin la fel de agresiva ca violenta fizica. In plus, se pare ca este foarte usor acceptata de catre educatori si, mai ales, de catre parinti. Si mai trist este ca, nu doar o accepta, ci nici nu o mai vad. Este o prezenta constanta, s-a banalizat. Nu scapam de ea cu amenintari, asa cum nu dezvatam un copil sa loveasca alti copii, batandu-l. Nici chiar lectiile gen “dirigentie” care oricum lipsesc cu desavarsire in ciclul primar nu ar putea sa schimbe situatia radical.

Exemplul personal are cel mai puternic impact. Astfel ca voi incepe cu mine insami si imi voi promite sa fiu si mai atenta la atitudinile si comportamentele mele. Mai ales cand conduc!!!

Urma de ren

Credeți cumva că România, din perspectiva formei ei pe harta lumii, seamănă cu un pește? Se prea poate ca ăsta să fie răspunsul așteptat la lecția de geografie. Însă nu neapărat întotdeauna. Pentru că Horia crede că România seamănă cu urma unui ren. Și de-aia așa a și răspuns când a fost întrebat. Mi-a povestit despre asta când a sosit acasă, pentru că a crezut din spusele doamnei că a greșit ceva (!!!). Chiar a insistat să-mi deseneze urma de ren și să-mi explice de ce și prin ce neregularități harta României se aseamănă cu urma renului. Piciorele lui au câte 4 degete, două înspre față, adică nord pe hartă, al treilea spre exterior sau vest și al patrulea, subțire, spre interior sau est. L-am liniștit, nu, n-ai greșit nimic dragul meu, imaginația nu greșește, doar creează.

asa intrebare-asa raspuns

In caietul lui Horia cu teme pentru vacanta:

1) scrieti trei lucruri care va reprezinta.

“seriozitatea, frumusetea si frica de metamorfi”.

Asa ca daca intalniti pe strada un baietel serios, frumos si infricosat de metamorfi sa stiti ca acela e Horica!

2)scrieti propozitii de trei cuvinte care sa inceapa cu aceeasi litera.

“Valentin, vezi vaca?

Costin cara comoara.”

3)alcatuieste propozitie cu cuvantul mostenire.

“Eu inca n-am nici o mostenire.”